Mos Craciun

Poate ca visele pe care si le facuse nu erau si visele ei, desi nu s-a gandit nicio clipa ca visele ar coincide, dar ar da totul sa ii cunoasca visele.
Intins in pat, umbrele noptii isi cucerisera vechiul teritoriu de pa tavanul camerei lui. Stia de existenta umbrelor de cand era mic si se ascundea sub patura si tremura de frica pana la auzul glausului ocrotitor al parintilor. Nu mai exista sentimentul de teama, le ura bun venit in lumea lui. Era pregatit sa le invete jocul indracit, dar nu era pregatit pt rasaritul ce avea sa ii lumineze camera.
Renuntase la orice gand, la orice speranta, i-se spunea ca este tanar de parca asta ar fi fost o compensare a ceva ce nu putea fi. Ce rost are sa ai totul daca nu ai ceea ce iti doresti cu adevarat? De ce ai lua-o de la capat daca stii ca nu ai ajunge nicaieri? Ai merge cu ochii inchisi de teama ca daca ai clipi s-ar spulbera imaginea ei?

Copil fiind, visam sa am
Aripi sa zbor pana la Mos Craciun,
Mai multa forta sa pot sa cresc....
Iarna aceea e departe, si Mos Craciun
Te rog sa nu te superi, dar am obosit
Exersand copilaria la nesfarsit
Iarta-ma, dar nici adolescenta n-am avut
Umbalnd nauc prin iarna ta, prin iarna care
Bantuie prin visurile noastrel am obosit
Exersand adolescenta la nesfarsit.
S-au dus precum primii fulgi de nea ....
Copilaria, adolescenta si ........ Mos Craciun


1 comment:

Fritz said...

Auzi bre'!? Da cand mai avem si noi ocazia sa citim ceva scris de manuta ta ?
Adica nu "copy"-"paste"...:|
Si apropo mai dai si tu click-uri pe reclamele mele? :-w

Total Pageviews

promovare site
Powered By Blogger