Muntele Alb

Ninge cu vorbe secate
Când iarna e grea
Şi viscolul bate
Şi iarna e solitară
Când ninge cu stele de gheaţă pe afară
Tu eşti muntele meu alb
Pe care-l imbrac
În miresme de crin si de liliac
Tu eşti visul meu alb

Ninge cu vorbele tale
E iarnă fierbinte
Ca o rugăminte
Şi te-aş iubi în ianuarie
Ca pe-o floare de crin
Ca pe-o stea căzătoare

Şi imi păstrez jurământul
Să fiu o biată frunză
Ce o leagănă vântul
Iar tu ramîi ca o sete
Pe care s-o sting
Când amurgul începe
(Cristinei)



2 comments:

Anonymous said...

"Ti-as spune ceva,
despre noi,
despre zapada de-afara,
despre dragostea mea.
Ti-as spune ceva,
orice,
numai sa nu creasca iarba tacerii intre noi.
Ti-as spune ceva,
ce-ai stiut,
sau ce stiu,
dar a-nceput sa creasca iarba tacerii intre noi
si s-au ratacit sunetele din cuvantul tarziu."

Anonymous said...

Well said.

Total Pageviews

promovare site
Powered By Blogger