Comunitatea internationala acuza Teheranul ca-si dezvolta capacitatile nucleare sub acoperirea programului nuclear civil.Statele Unite si alte cinci tari (Germania, China, Franta, Marea Britanie, Rusia) incearca sa ajunga la un acord in privinta sporirii sanctiunilor la adresa Iranului, dar Beijingul afirma ca vrea sa continue negocierile cu Teheranul.
„Noua Europa” este ferm ancorata si incorporata atât in UE cât si in NATO condus de SUA. Destinul viitor al regiunii este acum legat, la bine si la rau, de destinul celor de la Bruxelles si nu al celor de la Moscova.
Din varii motive insa, Occidentul nu-si poate permite sa piarda Rusia. Comasarea apararii cu rachete chiar la frontiera cu Rusia in chip de „linie Maginot” futurista risca sa instraineze insa un partener strategic cheie. Occidentul are nevoie de ajutorul rus dintr-o serie de ratiuni logistice, tehnice si diplomatice vitale, in abordarea asa-numitelor state-paria. Fara o presiune a Rusiei asupra acestor incubatoare si sponsori ai terorismului si traficului cu droguri ca Afganistanul, Iranul si Coreea de Nord, rezultatul nu va fi decât ca acestea sa devina si mai indraznete si mai greu de manipulat.Noua echipa a lui Obama stie acest lucru. A avut incercari soldate cu un semi-succes in restabilirea si recalibrarea relatiilor bilaterale, dar Moscova nu doreste târguiala atunci când detine o pozitie avantajoasa. Mai mult, o abordare umilitoare fata de Rusia a esuat lamentabil, noteaza OhmyNews International.
Valul deceptiei devine insa tot mai transparent. La Bruxelles, unul dintre aliatii cei mai apropiati ai SUA din NATO si un vechi bastion impotriva Rusiei, Turcia, a spus ca a recunoscut ca scutul antiracheta inseamna sa ameninti Rusia si nu Iranul, asa cum se sustine oficial. Într -un articol publicat la 6 martie de ziarul turc de limba engleza "Today's Zaman", apropiat de partidul AK de guvernamânt, Turcia a pus sub semnul intrebarii intelepciunea acordului de aparare din Europa Centrala. Ankara crede ca „scutul antiracheta pare sa fie indreptat impotriva Rusiei nu Iranului, asa cum insista SUA”. Pozitia a fost clarificata de ministrul turc de externe, Ali Babican, care si-a exprimat indoiala, cu prilejul recentei reuniuni a ministrilor de externe din NATO „Daca tinta este cu adevarat Iranul, nu am avea problemele pe care le avem astazi intre Rusia si SUA. Înseamna ca exista alte aspecte”. Si aceste aspecte sunt obiectiile expuse deslusit de Rusia fata de proiect care ar putea spori tens iunile nu numai in Europa Centrala ci si in zona Marii Negre, potrivit OhmyNews International.
Aceste pregatiri militare vizeaza sa previna eventualele represalii iraniene care ar urma dupa consolidarea sanctiunilor internationale la adresa Teheranului. In plus, ele ar putea convinge Israelul sa lanseze un atac militar asupra instalatiilor nucleare iraniene.
Semnarea, la Bucuresti, a Acordului romano-american privind amplasarea fortelor militare SUA pe teritoriul Romaniei, s-a aflat in atentia presei internationale, care a remarcat ca este vorba de un document istoric ce consfinteste instalarea primelor baze militare americane intr-o fosta tara a Pactului de la Varsovia. Pe de alta parte, cotidianul francez Le Figaro a mers mai departe, apreciind ca Romania ar putea fi aleasa de americani si pentru instalarea unei baze in cadrul scutului antiracheta. Este vorba de baterii de rachete Patriot. Explicatia ziarului francez este una simpla: Bucurestiul pare dispus sa faca mai multe concesii in aceasta privinta spre deosebire de Polonia, stat cu care Washingtonul poarta deja tratative pe aceasta tema inca din 2002, informeaza Mediafax.
Iritare maxima la Moscova
Rusia ar putea sa accepte, desi impotriva vointei sale, ideea amplasarii sistemului american antiracheta in Europa daca acesta ar fi instalat in extremitatea sudica a NATO, in Turcia, Romania sau Bulgaria.
Cu toate acestea Rusia a amenintat, cu retragerea din Tratatul privind fortele conventionale din Europa (CFE) in cazul in care prezenta militara a SUA si a NATO se va apropia de granitele sale, informeaza Mediafax. Anuntul a fost facut de ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov la doar o zi de la semnarea Acordului de asociere privind facilitatile militare ale SUA in Romania, care a precizat ca "expansiunea infrastructurilor SUA si NATO pana la granitele Rusiei pune in discutie viitorul tratatului CFE". "Rusia isi indeplineste in prezent toate obligatiile incluse in tratat. Dar, daca vom vedea ca alte tari le ignora, vom trage concluziile care se impun", a amenintat Ivanov. Prejudiciul politic adus de NMD este agravat de faptul ca acum 30 de ani, SUA si Uniunea Sovietica au renuntat la constructia sistemelor de aparare impotriva rachetelor nucleare strategice prin semnarea tratatului susmentionat. Daca SUA vor continua sa dezvolte proiectul, vor fi nevoite fie sa incalce tratatul, fie sa denunte cu 6 luni inainte intentia de denuntare unilaterala.
Administratia americana a avansat o initiativa diplomatica de a oferi Rusiei stimulente financiare si tehnice in schimbul denuntarii bilaterale a tratatului antiracheta. Sub anonimat, oficialii americani au informat ziarul New York Times ca aceasta oferta ar cuprinde achizitii de armament din Rusia, ajutor militar, organizarea de exercitii comune de aparare antiracheta precum si cumpararea de catre americani a unui numar de rachete rusesti sol – aer S-300. Actiunea se vrea de fapt a fi o incercare de blocare a unui eventual parteneriat ruso-chinez ce ar reprezenta o mutare a raportului de forte in zona Eurasiei impotriva SUA.
i jucatorul indispensabil atât in curtea din spate cât dincolo de ea, cu alte cuvinte in plan international. Planul scutului antiracheta este un pret prea mare ce trebuie platit pentru pierderea Rusiei, crede publicatia. Occidentul are nevoie ca Moscova sa fie de partea lui acum mai mult ca oricând de la incheierea razboiului rece.
1 comment:
Mda........deocamdata nu o sa se ocupe nimeni de Iran pentru ca inca nu s-a "supt" petrolul din Irak. Cand se va intampla asta o sa mai avem un nou teatru de operatiuni :|
Post a Comment